Cătina are o reputație ciudată în România — o știm mai degrabă din siropuri și ceaiuri de iarnă decât din rafturile de cosmetice, deși uleiul extras din fructele ei portocalii e unul dintre cele mai concentrate ingrediente naturale pe care le poți pune pe piele. Conține o combinație rară de vitamina C, vitamina E, caroteni și acizi grași Omega-7, o categorie mai puțin întâlnită în alte uleiuri vegetale și care pare să aibă un rol direct în refacerea barierei pielii.
Ce face diferit uleiul de cătină
Majoritatea uleiurilor vegetale folosite în cosmetică — măsline, jojoba, migdale — sunt bogate în Omega-6 și Omega-9. Omega-7, prezent din abundență în cătină, e mai rar și pare implicat direct în menținerea elasticității și hidratării pielii la nivel celular. Practic, uleiul de cătină nu doar stă la suprafața pielii ca o peliculă protectoare, ci pare să contribuie și la procesul de regenerare de dedesubt. Asta îl face potrivit pentru pielea deshidratată, obosită sau afectată de vreme rece — motiv pentru care apare frecvent în cremele de iarnă.
Culoarea lui — un portocaliu-roșiatic intens, aproape ca un pigment — vine tocmai de la concentrația mare de caroteni. E și motivul pentru care uleiul de cătină pur nu se folosește niciodată nediluat direct pe față: poate lăsa o nuanță ușor gălbuie pe piele, mai ales dacă e aplicat în cantitate mare. Practic, în majoritatea produselor cosmetice, cătina apare în concentrații mici, de 1-3%, amestecată cu alte uleiuri purtătoare precum jojoba sau măsline, exact pentru a evita acest efect și pentru a-i doza corect beneficiile.
Cum ajută pielea uscată și sensibilă
Pentru pielea foarte uscată, mai ales în sezonul rece, câteva picături de ulei de cătină adăugate în crema de zi pot face diferența dintre un ten care rămâne mat toată ziua și unul care se întinde și crapă pe la colțuri. Nu e un ulei potrivit ca produs de sine stătător pentru tenul gras sau predispus la acnee, pentru că textura lui e destul de densă, dar în combinații mici, cu alte ingrediente mai ușoare, poate ajuta chiar și acest tip de piele să treacă mai bine peste iernile aspre.
Pentru piele foarte sensibilă sau cu eczeme, cătina e adesea recomandată tocmai pentru proprietățile ei de refacere — mulți dermatologi o menționează ca ingredient de susținere în tratamentele pentru piele iritată sau crăpată, deși nu înlocuiește un tratament medical prescris.
Efectul asupra părului și scalpului
Dincolo de piele, uleiul de cătină și-a găsit loc și în îngrijirea părului, în special pentru scalp uscat sau iritat. Aplicat în cantitate mică, masat direct pe scalp cu douăzeci de minute înainte de spălare, poate reduce senzația de mâncărime și poate ajuta firul de păr să pară mai puțin fragil în timp. Nu e un tratament miraculos pentru căderea părului — nicio sursă serioasă nu susține asta — dar ca supliment ocazional în rutina de îngrijire, alături de un șampon potrivit tipului tău de scalp, poate contribui la o stare generală mai bună a firului.
Cum alegi și păstrezi un ulei de cătină de calitate
Pe piață găsești două variante principale: ulei din pulpa fructului, mai bogat în caroteni și cu acea culoare intensă, și ulei din semințe, mai deschis la culoare și mai bogat în Omega-3 și Omega-6. Pentru piele, varianta din pulpă tinde să fie mai căutată datorită conținutului de caroteni, dar ambele au valoare, în funcție de ce cauți. Uleiul de cătină se oxidează relativ ușor la lumină și căldură, așa că merită păstrat într-o sticlă închisă la culoare, departe de calorifer sau de geam, și folosit în câteva luni de la deschidere.
Pe piața românească, prețul unui ulei de cătină de calitate variază destul de mult, în funcție de metoda de extracție. Presarea la rece, fără solvenți chimici, păstrează mai bine compușii activi, dar implică un cost mai mare la raft decât extracția industrială, mai rapidă și mai ieftină. Multe ferme mici din nordul țării sau din zona Transilvaniei vând ulei obținut din propria recoltă, iar verificarea originii și a metodei de extracție de pe etichetă merită câteva minute în plus înainte de cumpărare — nu tot ce se vinde sub numele de „ulei de cătină” respectă aceleași standarde de puritate, iar diferența se simte atât în textură, cât și în rezultate.
Ce mi se pare remarcabil e că vorbim despre un ingredient care crește sălbatic pe dealurile din Transilvania și din alte zone ale țării, cules toamna de pe tufe pline de spini — și care ajunge, după procesare, într-un flacon care costă la fel de mult cât unele uleiuri exotice importate. Merită să fie cunoscut mai bine, mai ales de cei care caută alternative locale la ingredientele cosmetice tot mai scumpe din ultima vreme.